Digestia si proprietatile sucurilor digestive

BIOCHIMIA DIGESTIEI

¨ Saliva

-          compoziţie - apă – 99,5%

                        -  substanţe organice (amilaza salivară, mucus, lizozim)

                         - substanţe anorganice: NaCl, KCl, bicarbonați

-          pH = 6-7,5

-          Roluri: -amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat®dextrine+maltoză

            - mucusul contribuie la formarea bolului alimentar și favorizează deglutiția

            - acțiune antiseptică prin lizozim

¨ Sucul gastric

-          compoziţie - apă - 99%

                        - reziduu uscat - substanţe organice (mucus, enzime)

                                                   - substanţe anorganice: HCl, NaCl, KCl, CaPO₄, MgPO₄

-          pH = 1 – 2,5

HCl

-          activează enzimele proteolitice din sucul gastric

-          inactivează amilaza salivară

-          acţionează asupra proteinelor alimentare făcându-le mai uşor digerabile

-          stimulează evacuarea gastrică

-          împiedică dezvoltarea germenilor introduşi în stomac o dată cu alimentele ingerate (acţiune antiseptică, efect bactericid)

Enzimele

-          pepsina – este secretată sub formă inactivă de pepsinogen şi activată de HCl; hidrolizează proteinele până la peptide de dimensiuni mai mici

-          labfermentul (chimozină)– secretat la sugari, absent la adulţi; determină coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil în paracazeină care în prezenţa ionilor de Ca se transformă în paracazeinat de Na. Are importanţă la sugar, împiedicând trecerea rapidă a laptelui în intestine

-          gelatinaza – lichefiază gelatina

-          lipaza gastrică – desface lipidele fin emulsionate (din lapte, gălbenuş de ou, frişcă)

Mucusul gastric

-          protejează mucoasa gastrică de acţiunea HCl, a pepsinei

Sucul gastric se recoltează prin tubaj gastric. Se poate analiza  macroscopic, microscopic, al chimismului, bacteriologic, parazitologic.

¨ Sucul pancreatic

-          compoziţie - apă

                        - reziduu uscat - substanţe organice (enzime)

                                                 - substanţe anorganice: bicarbonatul – contribuie la

                                                   neutralizarea acidității chimului gastric

-          pH = 7 – 8

Enzimele- sunt secretate de acinii pancreatici

-          amilaza pancreatică – are acţiune mai puternică decât cea salivară; hidrolizează amidonul până la dizaharide (maltoză)

-          lipaza pancreatică – hidrolizează lipidele neutre (trigliceridele) până la acizi graşi şi glicerol

-          proteaze:

- tripsina – secretată sub forma inactivă de tripsinogen şi activată de enterochinază (enzimă secretată de enterocitele din mucoasa  duodenală)

- chimotripsina – secretată sub formă inactivă de chimotripsonogen şi activată de tripsină

Tripsina şi chimotripsina acţionează asupra proteinelor neatacate de pepsina gastrică şi asupra produşilor de scindare ai pepsinei gastrice pe care îi degradează până la oligopeptide (di, tri şi tetrapeptide)

- carboxipeptidazele – activate de tripsină; degradează oligopeptidele în peptide mai mici

- elastaza – activată de tripsină, degradează proteinele fibroase

¨ Sucul intestinal

-          este bogat în mucus şi bicarbonat (NaHCO3);  pH=7,5-8,5

-          mucusul protejează mucoasa intestinală de acţiunea HCl

-          enzimele – nu sunt eliberate în lumenul intestinal ci sunt asociate celulelor mucoasei intestinale

- peptidaze – desfac di, tri, tetrapeptidele până la AA

- dizaharidazele – acționează asupra dizaharidelor ( zaharoză, lactoză, maltoză) transformându-le în monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză)

- lipaza – acţionează asupra lipidelor transformându-le până la acizi graşi şi glicerol

¨ Bila

-          este secretată de hepatocite (250 – 1100ml/zi)

-          este un lichid galben sau verde, pH = 7 – 8

-          este necesară pentru digestia şi absorbţia lipidelor şi pentru excreţia unor substanţe insolubile în apă (colesterol, bilirubină)

-          este secretată continuu şi depozitată în perioadele interdigestive în vezica biliară

-          este eliberată în duoden în perioadele digestive, numai după ce chimul gastric a declanşat secreţia de colecistochinină (un enterohormon) care determină relaxarea sfincterului Oddi şi contracţia vezicii biliare.

            Compoziţie:

-          97 % apă

-          substanțe minerale

-          pigmenţi biliari – bilirubină şi biliveridină (produşi de degradare ai hemoglobinei)

-          săruri biliare

-          colesterol, lecitină

            Roluri:

-          prin sărurile biliare determină emulsionarea lipidelor

-          sărurile biliare stimulează peristaltismul intestinal

-          activează lipazele din intestin

-          favorizează absorbţia acizilor graşi și a  vitaminelor liposolubile (A, D, K)

-          pigmenţii biliari - dau colorația materiilor fecale, a urinei

-          colesterolul, lecitina – asigură absorbţia lipidelor

-          eliminarea unor substanţe (colesterolul)

¨ Biochimia materiilor fecale

            Materiile fecale sunt materii neabsorbabile de către organism, formate din reziduuri ale digestiei şi excretate la sfârşitul tranzitului digestiv.

            Fecalele sunt formate din:

-          apă

-          materii uscate - reziduuri alimentare (în special celulozice)- celule intestinale descuamate

                                   -  leucocite

                                   -  bacterii

            Greutate normală: 100 – 150g

            Analiza: - coprocultura – căutarea germenilor

                          - fecalograma – analiza chimică pentru a decela tulburări de absorbţie şi ale digestiei intestinale.